argatuMembruDin: Bucuresti
Postari: 81
|
|
anca_ang a scris:
Buna seara,
Am nevoie de ajutor, de un sfat, verisoara mea care are dor 15 ani a incercat sa se sinucida azi luand un pumn de pastile. Motivul ar fi ca s-a certat cu prietenul. Sunt disperata pentru ca nu stiu cum sa ma comport cu ea in viitor imi doresc foarte mult sa o ajut si nu stiu cum. Vreau tare mult sa o fac sa inteleaga ca a gresit luand aceasta decizie. Vreau sa o ajut sa redevina cea care era.
Am tare nevoie de sfaturi. |
Domnisoara,
In primul rand sunteti o verisoara iar la varsta ei trebuie sa fie mai ales ajutata de parinti,frati/surori,educatori.
Sigur ca institutia verisorilor este si ea importanta,mai ales in functie de varsta dv. dar nu este pe primul plan.
Din cele scrise apare chiar ideia unei culpe pe care v-o faceti.
In fine,sa trecem la subiect:
Mai intai un scurt material de punere in problema:
4.SUICIDUL LA ADOLESCENŢI
Suicidul apare ca un comportament care depăşeşte problemele individului,fiind adesea un indicator al unei suferinţe sociale.Literatura de specialitate consemnează o imagine contradictorie asupra suicidului (suicid logic,eroic,suicidul ca laşitate etc)
Frecvenţa este rară în copilărie,dar creşte brusc odată cu pubertatea,la adolescenţi fiind citată ca a doua cauză de deces.La grupa de vârstă 14-45 ani suicidul ocupă rangul
3-4,evaluându-se la nivel mondial existenţa a 500.000 suiciduri pe an,iar a tentativelor la milioane (raportul suicid/tentativă fiind de 1/10).După statisticile lui Henderson şi colab. suicidul la adolescent ar avea următoarele rate la 100.000 de locuitori:Japonia-12, Germania-13,9,SUA-5,9.Adolescenţii ar reprezenta al 2-lea grup de vârstă,în ceea ce priveşte suicidul,după grupa vârstnicilor.Cu toate acestea,în ultima vreme se constată o oarecare stabilizare a frecvenţei suicidului la adolescenţi,cu excepţia Ungariei şi a Angliei.
Etiologia.Există două tendinţe în explicaţiile etiologice a suicidului la adolescenţi: psihologice şi sociologice.
Doctrina sociologică a fost emisă de către Durkheim,care consideră suicidul ca depinzând de factorii sociali,numărul de suiciduri fiind determinat de condiţiile sociale, exprimând gradul de coeziune şi de "sănătate mintală" a colectivităţii.Cu cât numărul de suiciduri este mai mare gradul de suferinţă socială este mai mare.La adolescenţi,o mare importanţă o are suicidul anomic,fenomen care apare în cadrul schimbărilor sociale rapide şi profunde,în special a schimbării relaţiilor individ/grup,schimbarea rapidă a statutului economic.Suicidul anomic apare în contextul slăbirii normelor sociale,în cadrul desordinelor colective a unei societăţi în schimbare.
Doctria psihologică subliniază că toate persoanele cu intenţii suicidare prezintă tulburări ale dinamicii psihice,un intens sens al deprivării afective (Kollb,1970) şi un simţământ profund de rejet (mai ales rejetul familial la adolescenţi).Frecvent suicidul la această vârstă poate lua aspectul de a provoca sentimente de vinovăţie persoanei vizate şi care are tendinţa de a abandona adolescentul.Anomia duce la desintegrarea sferei instinctuale şi afective (legate de schimbarea valorilor).Tulburările emoţionale ar apare astfel,pe primul plan,existând o dinamică intrapsihică a suicidului.La această vârstă cauzele psihologice ale suicidului pot fi motivate de:ostilitatea celor din jur, disperare, ruşine,vinovăţie,dependenţă,lipsa de speranţe,plictiseala,dar de fiecare dată este vorba de o intensitate intolerabilă şi care ascunde o mare disperare.
In acest fel suicidul apare ca un simptom,ca o disfuncţie a eu-lui.Tinerii suicidari au rare ori tulburări mintale clasice dar se poate spune totuşi că sindromul depresiv deschide uşa suicidului.Seubrier (1974) vorbeşte de unele sindroame depresive specifice pentru tineri care,se pot evidenţia prin anumite semne:sentimentul de vacuitate,de gol,pe care tânărul îl realizează în condiţiile mediului său social,senzaţia lipsei de speranţă, plictiseală,apatie,lipsa oricărei ambiţii,o slabă putere de concentrare lipsă de perspectivă pentru viitor.Deşi,aparent,reacţia suicidară la adolescenţi apare în cazul unor probleme minore,acest lucru nu trebuie să acopere potenţarea ei,evenimentul exterior fiind doar un pretext.Dorinţa reală de suicid este,în mod normal,foarte scurtă (ore,zile,niciodată luni), dubitaţia fiind regula,deoarece actul suicidar trebuie văzut ca "un strigăt de ajutor". Depresia,anxietatea,sentimentul de vinovăţie sau ruşine sunt motivaţiile psihologice care pot conduce la suicid.
Explicaţiile sociologice şi psihologice nu pot fi considerate ca opuse una alteia ,ele se completează,suicidul la adolescenţi fiind determinat de o pluricauzalitate.
Psihiatrii numesc tentativa de sinucidere ca cea mai mare urgenta medicala din psihiatrie si afirma ca acest lucru trebuie tratat cu cea mai mare seriozitate de catre societate,mai ales ca suicidul la adolescenti pare a fi daca nu pe primul loc dar pe primele locuri in decesele de la aceasta varsta.
Fara a dispretui ajutorul prietenesc dat de diferite persoane,ca dumneta,de inventarierea relatiilor ei cu familia sau prietenii,personal daca as fi in acest caz m-as adresa fara ezitate unui psihiatru.
El trebuie sa fie factorul prim si sa organizeze ajutorul pe care altii i-l pot da si maniera de ajutor.De asemenea tot el va decide daca suicidul a fost primul semnal al unei importante boli psihice sau a fost o problema relationata,de tipul ca m-am certat cu prietenul(lucruri care daca real ar cauza suicidul cimitirul ar fi plin de adolescenti).
ce poti face dumneta.incurajare,sfaturi,camaraderie in sensul ca...si eu nu stii ce am patit cu.....
Primeaza continua observare a persoanei pentru a nu repeta,eliminarea din jurul ei a ceea ce ar putea facilita.
Atata acuma,ce este prea mult strica....
|
|
